CONSILIUL LEGISLATIV
Aviz nr. 265 / 2013
Dosar nr. 315 / 2013
AVIZ
referitor la proiectul de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România
Analizând proiectul de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.56 din 10.04.2013,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri necesare pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.
Potrivit proiectului de lege, întâietate vor avea despăgubirile în natură, mai ales la nivel local, acolo unde foștii proprietari pot primi terenuri sau imobile aflate în proprietatea statului. De asemenea, atunci când cererile de restituire nu pot fi soluționate în natură, este prevăzută și modalitatea acordării de măsuri compensatorii, prin acordarea de puncte care vor putea fi valorificate în cadrul licitațiilor imobilelor din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, dar și prin valorificarea punctelor în numerar, în tranșe anuale de 14%, după anul 2017.
Totodată, proiectul prevede și acordarea de despăgubiri în bani celor care au dosarele soluționate înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.
2. Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.m) din Constituția României, republicată. În aplicarea art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Referitor la măsurile propuse, este de analizat dacă acestea nu pot fi îmbunătățite, în unele cazuri neluând în considerare toate situațiile care s-au ivit în practică.
A. Ca exemplu, menționăm cazul normei de la art.7 alin. (1) care prevede suspendarea oricăror proceduri administrative în domeniul restituirii, dar care nu are în vedere existența unor situații în care s-au constatat necorelări ale localizării unor terenuri restituite între datele precizate în titlul de proprietate deja eliberat și măsurătorile cadastrale (suprafața totală este aceeași, însă este menționată în mod greșit fie parcela fie tarlaua prin care se identifică respectivul teren).
În astfel de cazuri, în care este evident ca s-a greșit de către comisia de restituire identificarea parcelei și/sau a tarlalei din care face parte imobilul retrocedat, și pentru care încă nu s-a realizat îndreptarea respectivei erori, măsura suspendării procedurilor de rectificare a titlului deja eliberat ar putea crea numeroase probleme practice în ceea ce privește întocmirea situației centralizatoare cu terenurile disponibile, prin indicarea unor suprafețe de terenuri care în actele primăriei figurează disponibile, dar care, în realitate, din măsurătorile cadastrale rezultă că sunt deja restituite.
B. De asemenea, este de analizat dacă dispozițiile prezentei legi se pot aplica și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate deja pe rolul instanțelor, fără a se afecta principiul neretroactivității legi, ținând cont că, în general, odată demarată o procedură, regulile nu se pot schimba pe parcursul acesteia. Trebuie avută în vedere și durata de timp a acestor procese, în unele situații fiind vorba de perioade de mai mulți ani.
C. Totodată, pentru clarificarea unor aspecte care decurg din promovarea prezentului demers legal, considerăm că ar trebui mai clar precizat care va mai fi statutul juridic al actualei Comisii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ale cărei atribuții vor fi preluate de nou înființata Comisie Națională pentru Compensarea Imobilelor. În acest context, inclusiv în ceea ce privește activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, apreciem că este necesar a se face unele precizări care decurg din atribuțiile pe care, datorită adoptării prezentului proiect, ar urma să nu le mai îndeplinească.
D. O altă problemă deosebită este reprezentată de norma de la art.24 alin.(2), care prevede procedura de acordare a numărului de puncte în cazul în care măsurile compensatorii se acordă altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali sau testamentari ai acestuia.
Norma nu ia în considerare posibilitatea ca prețul plătit fostului proprietar să fie mai mare decât valoarea imobilului stabilă conform prevederilor art.21 alin.(6).
De asemenea, este de așteptat ca, pe viitor, în asemenea cazuri, în acte să fie declarat un preț cu mult mai mare decât valoarea imobilului, cu toate că, în realitate, ar urma să se plătească un preț mai mic decât respectiva valoare.
Astfel se va ajunge la situația ca cei care au cumpărat drepturile litigioase privind un imobil să obțină compensări mai mari decât valoarea imobilului respectiv.
Recomandăm revederea acestei normei.
4. Referitor la terminologia aleasă pentru a stabili modalitatea de restituire prin echivalent, precizăm că exprimarea corectă este acordarea de drepturi compensatorii și nu de măsuri compensatorii, deoarece măsurile se aplică, nu se acordă.
Prin urmare, sugerăm ca referirile la măsuri compensatorii să fie înlocuite, în tot cuprinsul proiectului, prin referiri la drepturi compensatorii, care vor fi exprimate potrivit sistemului de compensare prin puncte.
5. La titlu, precum și la art.1 alin.(1) și (2), dat fiind că expresia în perioada regimului comunist nu beneficiază de o accepțiune unitară, nici din punct de vedere juridic și nici din punct de vedere istoric, propunem înlocuirea acesteia prin perioada concretă avută în vedere de inițiatori. În plus, absența unei delimitări concrete temporale va putea conduce la dificultăți de interpretare și aplicare a legii.
Menționăm că debutul regimului comunist sau al perioadei comuniste este diferit identificat de istorici, unii considerându-l marcat data de 6 martie 1945 (instaurarea Guvernului Petru Groza), iar alții, de data de 30 decembrie 1947 (abdicarea Regelui Mihai I și constituirea Republicii Populare Române).
Precizăm că Legea nr.10/2001 are ca obiect stabilirea regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată, are ca perioadă de referință 6 septembrie 1940 22 decembrie 1989.
Reiterăm observația pentru art.49.
Totodată, la titlu și la art.1 alin.(1), pentru uniformitate în redactare, propunem înlocuirea adverbului abuziv prin locuțiunea adverbială în mod abuziv. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
6. La art.1 alin.(2), se stabilește că unica măsură reparatorie prin echivalent o constituie compensarea prin puncte, fără a se preciza în ce constă sistemul de compensare, acesta făcând obiectul Capitolului III, art.16-31, din proiect.
Pentru clarificarea dispoziției, propunem ca textul să se încheie astfel: ... nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, prevăzută în Capitolul III din prezenta lege.
7. La art.3, la primul termen definit, semnalăm că Legea nr.247/2005 a suferit intervenții și de natura completării, nu doar a modificării, fiind necesar a se preciza acest aspect.
De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.94/2000 a fost republicată, aspect care trebuie precizat după titlul acestui act normativ. Pe cale de consecință, sintagma aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002 se va elimina.
Reiterăm aceste observații, în mod corespunzător, și pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999.
La definiția expresiei de la pct.4, în cadrul lit.a), pentru o informare completă asupra Hotărârii Guvernului nr.250/2007 după titlul său se va introduce sintagma cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, referirile ulterioare la acte normative la care s-a mai făcut trimitere vor menționa doar intervențiile legislative suferite de respectivele acte, fără a mai fi redat titlul lor.
La lit.d) semnalăm că după menționarea Legii nr.18/1991 trebuie introdus termenul republicată.
Totodată, pentru a asigura corecta aplicare a legii, propunem ca în final să fie introdusă o definiție pentru expresia restituirea în echivalent în sensul acordării de drepturi compensatorii -, dat fiind că în cuprinsul proiectului există variate expresii folosite pentru a desemna aceeași noțiune, spre exemplu: restituire ... prin echivalent (în titlu), măsură reparatorie (în echivalent) (la art.1), măsuri compensatorii (la ar.16).
8. La art.4, pentru un plus de precizie, propunem înlocuirea sintagmei în temeiul hotărârii pilot pronunțată în cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României prin sintagma în temeiul Hotărârii pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României.
9. La art.5 alin.(2) lit.d), pentru o corectă exprimare, propunem ca textul să debuteze, astfel: un specialist în măsurători topografice și în ....
La alin.(3) lit.a) este necesară redarea denumirii corecte a agenției.
La alin.(4), pentru evitarea repetiției, propunem înlocuirea expresiei a prezentei legi , din final, prin expresia a acesteia.
10. La art.6 alin.(2), pentru asigurarea concordanței cu normele de tehnică legislativă, liniuțele trebuie înlocuite prin litere mici ale alfabetului. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
La liniuța a patra, pentru uniformitatea în redactare, cuvântul suprafețe se va înlocui prin cuvântul terenuri.
La alin.(5), pentru o corectă exprimare, expresia inițiază măsurile legislative trebuie înlocuită prin expresia demarează procedurile legale.
11. La art.7, pentru a se respecta principiile echității și al menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății - prevăzute la art.2 - și pentru a se evita întârzierea restituirii către persoanele îndreptățite a imobilelor abuziv preluate și majorarea prejudiciului cauzat acestora prin lipsirea de folosința bunului existent pe o perioadă îndelungată, este necesară delimitarea între două situații vizând restituirile în natură: restituirea pe alte amplasamente și restituirea pe vechile amplasamente, inclusiv a imobilelor ce au făcut obiectul preluării abuzive. Propunem ca dispoziția să fie reformulată astfel încât suspendarea să opereze numai pentru restituirile pe alte amplasamente.
La alin.(2), întrucât potrivit noului Cod de procedură civilă, hotărârile judecătorești pot fi doar definitive, pentru evitarea confuziilor, este necesară precizarea momentului la care hotărârile menționate în text au rămas definitive și irevocabile, moment ce trebuie să fie anterior intrării în vigoare a prezentului proiect.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
12. La art.10 alin.(1), pentru respectarea stilului normativ, propunem înlocuirea expresiei în condițiile arătate prin expresia în condițiile prevăzute.
13. La art.11 alin.(2), pentru o mai bună exprimare, propunem ca textul să debuteze, astfel: În situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin.(1), persoana care se consideră îndreptățită....
Totodată, pentru evitarea confuziilor în aplicare, este necesară precizarea momentului de la care curge termenul de 30 de zile.
14. La art.12 alin.(1), exprimarea este eliptică, fiind necesară introducerea cuvintelor un teren pe un înaintea expresiei alt amplasament.
La alin.(2), pentru rigoarea redactării, termenul litera va fi scris abreviat, respectiv lit..
Totodată, este de analizat dacă referendumul privind schimbarea categoriei de folosință și a regimului juridic al izlazului comunal se poate realiza în termenul prevăzut la art.6 alin.(1) în cadrul căruia comisia locală pentru inventarierea terenurilor întocmește situația terenurilor agricole care pot face obiectul reconstituirii.
La alin.(3), din aceleași rațiuni, în final, propunem schimbarea topicii, după cum urmează: ... Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar, propus în vederea restituirii.
15. La art.15, pentru un plus de precizie, după expresia 50 ha se va introduce expresia prevăzută de Legea nr.10/2001.
16. La art.16, pentru a conferi precizie normei, propunem inserarea după termenul puncte a expresiei care se determină potrivit art.21 alin.(6) și (7).
17. La art.17 alin.(2), este necesară revederea textului de la lit.h), cu luarea în considerare a reorganizării ministerelor; probabil s-a avut în vedere un reprezentant din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
18. La art.19, propunem reformularea textului părții introductive care, în actuala redactare, prezintă un caracter declarativ, putând fi folosit, eventual, în cuprinsul expunerii de motive. Observația este valabilă și pentru art.27 alin.(6).
La textul propus pentru lit.b), în legătură cu dreptul acordat membrilor Comisiei Naționale la o indemnizație lunară echivalentă cu 50% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, dacă participă la cel puțin o ședință pe lună, este de apreciat și, totodată, de analizat dacă simpla participare la o ședință poate să atragă o asemenea remunerare.
19. La art.20, pentru un plus de precizie, recomandăm ca la alin.(2), să se înlocuiască termenul afectate prin expresia care vor fi afectate.
Pentru a se evita sancționarea persoanelor de bună-credință care nu au intrat în posesia imobilelor preluate abuziv din cauza modului lent și variat de soluționare a cererilor de retrocedare de către comisiile locale, mod ce a determinat acționarea acestora în instanță, la alin.(5), propunem exceptarea de la includerea de drept în Fondul național, a terenurilor nerestituite foștilor proprietari, dar care fac obiectul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data de 1 ianuarie 2016 și stabilirea unei proceduri distincte, care să se raporteze la hotărârile judecătorești pronunțate.
La alin.(7), propunem revederea termenului de 1 ianuarie 2015 stabilit pentru publicarea valorii fiecărui imobil din Fondul Național, deoarece respectiva valoare se determină, conform art.21 alin.(6), prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii.
În plus, la alin.(4) al art.20 se prevede că, până la data de 1 iulie 2014, Agenția Domeniilor Statului publică pe pagina de internet și transmite Autoritarii Naționale pentru Restituirea Proprietăților lista imobilelor din Fondul național.
Întrucât determinarea valorii imobilelor se face multiplicarea suprafeței imobilelor cu cea a valorilor cuprinse grila notarială sugerăm ca stabilirea valorii menționate să se facă tot până la aceeași dată de 1 iulie 2014.
Totodată, este necesară clarificarea sensului cuvântului ulterior din teza a doua a alin.(7), neînțelegându-se dacă se vizează data intrării în vigoare a legii sau data prevăzută la teza I.
20. La art.21 alin.(3), semnalăm că, până în prezent, Legea nr.554/2004 nu a fost republicată, fiind astfel necesară eliminarea acestui termen.
La alin.(7), pentru un spor de rigoare în redactare, propunem ca textul să debuteze, astfel: Numărul efectiv de puncte aferent unui imobil se stabilește ....
21. La art.23 alin.(1), pentru efectuarea acordului gramatical corect, este necesară înlocuirea expresiei procedurii prevăzută prin expresia procedurii prevăzute.
Totodată, semnalăm că art.30 din Legea nr.10/2001 la care se face trimitere a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, aprobată cu modificări prin Legea nr.263/2006. Pe cale de consecință, sintagma emise de ... până la data intrării în vigoare a prezentei legi ... trebuie reformulată. De asemenea, apreciem că ar trebui să fie redat și titlul Hotărârii Guvernului nr.498/2003, act care a fost abrogat prin Hotărârea Guvernului nr.250/2007.
22. La art.24 alin.(2), pentru o corectă exprimare, este necesară înlocuirea expresiei un procent prin expresia o cotă.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
Întrucât termenul de 15 zile prevăzut la alin.(4), în actuala redactare, are caracter de decădere, propunem reanalizarea duratei sale, dat fiind că după expirarea acestuia nu se mai iau în considerare documentele transmise, în vederea emiterii deciziei.
23. La art.31 alin.(2), pentru evitarea confuziilor, propunem introducerea expresiei după 1 ianuarie 2017 după adverbul anual.
La alin.(3), pentru respectarea stilului normativ, termenul menționate se va înlocui prin prevăzute.
Din aceleași rațiuni, la alin.(5), verbul va fi reglementată se va înlocui prin verbul se stabilește.
24. La art.32 alin.(1), pentru respectarea stilului normativ, propunem înlocuirea expresiei Se instituie un termen prin expresia Într-un termen.
Semnalăm că norma de la alin. (4) instituie obligația instituțiilor care dețin acte doveditoare de a le elibera în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Menționăm, totodată, că în cazul în care respectivele instituții nu vor respecta această obligație legală, beneficiarul care se bazează pe respectivele acte pentru completarea dosarului pentru acordarea de despăgubiri va fi decăzut din termenul de depunere a actelor necesare, deși nu are nicio vină.
De aceea, este de analizat dacă, în aceste cazuri, decăderea nu ar trebui să curgă de la data eliberării efective a respectivelor documente, pentru a evita astfel sancționarea unor persoane, din cauza unui fapt exterior voinței lor și anume nerespectarea unei obligații legale de către anumite instituții, ceea ce constituie o nedreptate.
25. La art.35 alin.(1), pentru o exprimare juridică adecvată, sugerăm înlocuirea expresiei Deciziile emise în condițiile art.33 și art.34 cu expresia Deciziile emise cu respectarea prevederilor art.33 și 34.
La alin.(2), întrucât și art.33 și 34 cuprind mai multe termene, pentru corectitudinea exprimării, sintagma în termenul va fi înlocuit prin sintagma în termenele.
26. La art.36, partea introductivă, întrucât fapta descrisă drept contravenție în actul normativ și prevăzută cu sancțiune contravențională nu poate fi decât contravenție, nimeni neputând, prin interpretare, să schimbe caracterizarea ei juridică, precum și pentru corelare cu definiția dată contravenției în Ordonanța Guvernului nr.2/2001, este necesară eliminarea din text a expresiei dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.
27. La art.38, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, verbul să tergiverseze se va înlocui prin verbul să întârzie.
28. La art.39 alin.(1), expresia contravențiilor de la trebuie înlocuită cu expresia contravențiilor prevăzute la.
29. La art.41 alin.(3), pentru a conferi eficiență normei, sugerăm stabilirea unui termen în care Comisia Națională are obligația de a emite titlurile de despăgubire.
Totodată, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin imposibilitatea de a primi despăgubirile stabilite în dosarele aprobate de către Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor precum și cele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive si irevocabile, la data intrării in vigoare a prezentei legii, sumele de bani trebuie actualizate cu rata inflației, la data plății.
Referitor la alin.(5), semnalăm că textul este neclar, neputând fi aplicat, întrucât nu se înțelege ce obligații sunt avute în vedere.
30. La art.43, pentru o informare completă asupra evenimentelor legislative suferite de Legea nr.1/2000, după numărul și anul apariției se introduce sintagma cu modificările și completările ulterioare.
31. La art.45 alin.(1) abrevierea O.U.G. nr.94/2000 va fi redată in extenso, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La alin.(3), pentru un spor de rigoare în redactare, sintagma la alin.(1) și alin.(2) se va reda sub forma la alin.(1) și (2), observație valabilă pentru toate situațiile similare..
La alin.(5), pentru respectarea stilului normativ, termenul inițierii se va înlocui prin termenul promovării. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
32. La art.46-48, pentru uniformitate în redactare cu alte acte normative, părțile dispozitive vor fi reformulate astfel:
Art.46. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, la articolul II din Titlul VI Modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.653 din 22 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:. Se va reda textul propus, marcat ca atare.
Art.47. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, după alineatul (1) al articolului 51 din Legea fondului funciar nr.18/1991 republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins:.
Se vor reda textele propuse, marcate ca atare.
Art.48. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, alineatul (2) al articolului 10 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare se modifică și va avea următorul cuprins:.
Se va reda textul propus, marcat ca atare.
La textul propus pentru alin.(2) al art.10, pentru identificarea completă a actului normativ din norma de trimitere, sintagma Legea nr.24/2007 actualizată și republicată va fi înlocuită cu sintagma Legea nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
33. La art.49, prima liniuță , trimiterea la Legea nr.10/2001 se va face sub forma Legea nr.10/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că acest act normativ a mai fost menționat în proiect.
La a doua liniuță, din aceleași rațiuni, cuvântul privitoare se va înlocui prin termenul referitoare. Totodată, întrucât sintagma orice dispoziție ... se abrogă este mult prea generală, recomandăm înlocuirea acesteia prin menționarea expresă a prevederilor legale avute în vedere
Totodată, și la cea de a treia liniuță, care de asemenea cuprinde o dispoziție de abrogare, pentru respectarea uzanțelor în redactarea actelor normative, acestea intervenții ar trebui să constituie un articol distinct care să cuprindă actele normative supuse abrogării la data intrării în vigoare a acestei legi.
În cadrul acestui articol, sugerăm ca referirile la Legea nr.247/2005, respectiv Legea nr.214/2011 să fie făcute astfel:
articolele 13,14, 141, 142, 15-18, 181-189 și 22 din Titlul VII Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.653 din 22 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
Observația este valabilă și pentru art.50, astfel:
articolele 5 și 12 din Legea nr.214/2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.819 din 21 noiembrie, cu modificările și completările ulterioare.
34. La art.51, având în vedere prevederile de tehnică legislativă, dispozițiile Legii nr.67/2010 s-au încorporat în cadrul actului asupra căruia intervine, respectiv Legea nr.18/1991.
De aceea, orice intervenție trebuie raportată la actul normativ de bază, respectiv Legea nr.18/1991, și nu la un act de modificare al acestuia, fiind necesară revederea normei, urmând a se menționa toate datele de identificare ale actului respectiv, inclusiv editorialul în care s-a publicat.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.265/10.04.2013